Despre hrana

 Din nou de la Octavian

Aparent, noi ne hranim cu mancare. Chiar eu acum molfai un sandvis varat sub nas de Ramona. Ambii stim ca NU ASA MA HRANESC, ea a trait trei luni jumate fara un gram de mancare iar eu...STIU. Cu toate ca stim ca energia ne sustine, mai mancam, din bucuria papilara. Ca fiinte CONSTIENTE insa, sub nici o forma nu ne-ar putea convinge cineva sa rarim interactiunea care CHIAR NE HRANESTE,  magnetic/electric. Sexualitatea este pentru noi exact ce ar fi util sa fie in orice cuplu, anume un izvor nelimitat de energie, motiv de bucurie si suport de vibratie inalta. Nu contine bau bau, nici legende sau povesti, e cea mai cinstita si deci CEA MAI INALTA relatie barbat/femeie.

Pe unde mai umblăm...

Bun, ok... a trecut ceva timp de când n-am mai scris aici, credeam că n-o să mai scriu, dar mă mănâncă degetele. Zilele trecute stăteam la mine în cameră (sau camera fetei... tot aia) şi eram agitată. Fără motiv. Ca să mă liniştesc... sau ca să fac ceva să nu zic că n-am încercat nimic, am încercat să intru să văd ce găsesc. Şi după câteva secunde am identificat o chestie cu o formă nedefinită, galbenă cu ceva portocaliu în mijloc, înăuntrul meu. Acolo unde trebuia să fiu eu. Avea o consistenţă între plastic şi nisip, probabil urmează să ajungă plastic, adica o structură uniformă, solidă, adica un "obiect" finit. O fi pornit de la nisip, fiind desigur împrăştiat în faza iniţială.
Cică gândurile galbene sunt gândurile spirituale, păcat că nu mai am textul original, să văd de unde îmi iau toate ideile astea năstruşnice...

Jumatati sau intregi?

Tot de la Octavian, din articolul "Familia, celula de baza a societatii"

ACUM-ul are multe particularitati. Multe cupluri din cele care inca tind sa se mai formeze, probabil in virtutea constientei aflata la un anumit nivel, cum ca suntem doar o jumatate dintr-un intreg, magnetic sau electric, intra in parteneriat cu sau fara ideea de a si oficializa relatia, dar amuzant este ca, in timp, din subconstientul fiecaruia revin programele masonice de ...proprietari sau altele. Teme insuficient intelese la capitolul sexualitate, bani, dorinta de control catre partener, gelozia,  fac ca si aceste incercari sa esueze lamentabil. Ca atare sunt martorul a multe incercari, in care se pleaca cu constienta, si se ajunge tot la inconstienta subconstientului.

... de discutat pe grupul yahoo.

Sinele se vinde pentru pretinse valori

Am senzatia ca aceasta afirmatie facuta de Octavian trebuie aprofundata, adica trebuie sa o rumeg bine si sa ii gasesc aplicatii in mine. Nu am trecut-o in noul blog, deoarece acolo trec ceea ce a fost rumegat deja.
Si trebuie sa repet asta, ca sa o inteleg... Sinele se vinde pentru pretinse valori. Adica nu conteaza pentru noi sinele, cat conteaza sa ne subordonam unor programe de care nu putem scapa... deocamdata. Trebuie sa pun... am pus, este acolo, deasupra a toate, Sinele. Revin la el si privesc "de sus" aceste programe care ruleaza inca, de care am nevoie intr-o oarecare masura ca sa gestionez celelalte fiinte langa care traiesc. Na, ca le-am gasit utilitate... shit!!!! Dincolo de programe as putea mai bine sa ajut. Singura valoare nu poate veni decat de la constienta maxima, de la nivelul imediat superior mie, spre care ma indrept... l-am ajuns... unde e urmatorul?

SINELE SE VINDE PENTRU PRETINSE VALORI...

Partea a doua

Viata mea continua si dupa aceste din urma comentarii, dar impresiile se afla pe alt blog. Am facut intai o pauza, deoarece incepeam sa nu mai fiu sigura pe ce mi se intampla. Acum cred ca fiind o fire impresionabila, deschisa la sugestii (ca toti de fapt), a trebuit sa ma rup de cei care imi puteau sugera una-alta, ca sa fiu sigura ca nu visez, ca nu e doar imaginatia mea. Mai am momente cand ma simt agitata, ameteala care pare o viroza la urechea stanga, de o luna, inca nu s-a vindecat complet. N-am timp sa meditez cat as vrea, undeva am aflat ca ar trebui sa meditez, la varsta mea, 3/4 ore. Eu abia reusesc in unele zile, 5 minute.

http://zarazaitsme.wordpress.com/

Discutii cu mine insami

Ca sa fiu sigura ca nu sparg iar eprubete, (am spart deja doua in doua luni, iar anul trecut in 9 luni am spart tot doua, plus ca anul asta n-am spart nimic din ianuarie pana in octombrie) am inceput sa vorbesc cu corpul meu. I-am zis: "Nu-i asa ca nu vrem sa spargem ceva?" Si am simtit mai multa siguranta in maini, in degete.
Deci asa e de facut.

Din nou legea oglindirii

Si de ce nu?
Imi aminteste de oglinda care se vede in oglinda care se vede in oglinda samd.

Zilele trecute am sintetizat-o, vrand-nevrand. Totdeauna mi-a placut sa gasesc un numitor comun...
Mi-am imaginat ca sunt intoarsa pe dos, si ca atunci cand simt ceva ca un conflict, orice as spune si orice as simti intorc instantaneu spre mine. Nu mai am nimic de "impartit" cu ceilalti, ei sunt eu. Efectiv cand am raspuns ceva sotului, mie mi-am raspuns, cum am deschis gura am realizat ca numai mie ma adresez. Asa cum toata cunoasterea e oglindita in fiecare, noi suntem oglinditi in ceilalti.
Multumesc, Dialara!
In viata mea, cand am avut probleme, a aparut de undeva si solutia. Pentru ca totdeauna am crezut ca exista solutii. :)