sâmbătă, 22 octombrie 2011

Timpul, o curgere circulară sau în spirală

Timpul a devenit în ultima vreme un subiect la modă. Şi, pe de altă parte, nimic nu e întâmplător. Am discutat despre timp şi ipoteza lui Julian Barbour pe un forum, am văzut la televizor o emisiune despre aceleaşi ipoteze, aşa că suprapunând astea peste gândurile mele legate de 2012, mi-am dat seama că timpul trebuie abordat din perspectivă cosmică, universală. Ce însemna timpul pentru vechile civilizaţii? Se raportau la observaţiile directe: mişcările soarelui, Pământului, stelelor. Care este prima concluzie? Toate sunt ciclice. În univers timpul are o puternică amprentă ciclică. Şi de asemenea toate corpurile, galaxiile, se rotesc. Ce bănuim că se întâmplă în 2012? Încheierea unui ciclu de 26.000 de ani de când Pământul, Soarele şi centrul galaxiei se aliniază iar. Este oare ciclică şi evoluţia omului? N-avem de unde şti. Putem spera să fie şi varianta unei spirale, adica rotirea să ducă pe o spiră ascendentă. Asta dacă e posibilă acumularea unui progres. Sau pur şi simplu suntem destinaţi unui alt ciclu de experienţe. Conştiinţa universală, Inteligenţa universală este însă una şi aceeaşi. Ce ar face o Inteligenţă universală?

Raspuns - 04 noiembrie 2011 - O inteligenta universala nu cunoaste timpul. In infinitul existent gasim si locuri unde se experimenteaza timpul, procesele care se deruleaza treptat. Aici unde, inca, suntem noi.

Un comentariu:

  1. Este interesant ceea ce ai scris. Îţi recomand "Sfârşitul copilăriei" de Arthur C. Clarke unde este o viziune mai... "scriitoricească" asupra evoluţiei în spirală.

    RăspundețiȘtergere